O fâşie de carne în ceţuri lungi
Ca lama de cuţit pierdută-n noapte
O port pe frunte şi vând în gând
Poduri sub care curg mii de orologii sparte.
Săgeata smulse aerul dintre creneluri
Si soarele se tot lărgea deasupra Tamisei
Înghiţindu-mă între nori,
In praful banilor aruncaţi pe fereastra avionului.
Revin în pletele sudorilor de vară,
Când ploaia e mai dulce şi păstrată-n buzunar,
Pe coada măturii de ora 5.
Si iata locul
cu nori şi multe
Orizonturi în sus,
Cu oameni
Mergând invers,
Cu capul in jos
In uniforme de
Beefeateri
Separaţi unii de alţii
de gânduri dense
şi putrede
ca-n Danemarca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu