sâmbătă, 7 august 2010

Casa mea (by Doruldezid, Domino, Porumbel)

In casa mea geamurile
se deschid larg
din bucataria rasucita
intre glastre de musama.

Lemnele mirosind a istorie
arsa
ma trag de mana
inapoia timpului
iar viata continua in sens invers.

Peretii imi cer
sa-i deschid catre cer,
inspre
falduri de verde sculptat
in frunze si in viata
si iubiri puse in rame
de oglinzi venetiene.

Imi deschid ferestrele
de verdeata
larg ascuns
ochilor vecinului.de termopan.

Casa ta, cu dor de lemne putrezi....
si sunetul,
si vocea......

Casa ta de portelan,
un portelan uitat de vreme,
fotoliul care zace ....
si zace....
asteapta o rasuflare.